…cariera mea de cititor de bloguri se încheie astăzi. de doi ani întregi îmi pierd minim două ore pe zi citind flecărelile, visele, ideile, cliseele, minciunile sau adevărurile altora, fără să aflu nimic esenţial, în fapt. am pierdut o groază de timp şi pentru ce?

s-a schimbat ceva profund în mine de când stau fixată cu ochii în virtual? nu s-a schimbat nimic. iar eu am obosit să văd cum toţi le ştiu pe toate şi cum nimeni nu vine cu ceva nou, care să mă scuture suficient de mult încât să ajung să gândesc, din rădăcini, altfel decât până acum.

cu infinită aroganţă spun că m-am săturat de piticii oamenilor şi am decis să-i apreciez doar pe ai mei. nu mai am răbdare de textele altora şi m-am săturat eu de mine, cea care stau în faţa calculatorului şi citesc bloguri. am dezvoltat o boală nouă, blogofobie, care se manifestă deocamdată doar într-o singură direcţie: de a nu citi. că de scris voi scrie.

de-acum înainte mă voi limita la ziare, reviste şi ştirile de la tv. ştiu, am prieteni cu bloguri minunate, dar voi acţiona fără discriminare. nici chiar pe ei nu îi voi mai răsfoi. ba chiar îi voi şterge din blogroll ca să nu existe vreo tentaţie. se vor supăra sau nu pe asta, e decizia lor. eu, pur şi simplu, nu mai doresc să citesc bloguri. mi-a ajuns.

cuvântul de ordine de acum înainte va fi: read books not blogs! o să fiu mai câştigată aşa. veţi vedea.

13 Replies to “read books not blogs”

  1. O decizie minunată! Intuind, io mi-am omorât ieri blogul – pierdere de vreme.

    La renunţat la citit bloguri … trebe să cujet … da cu cărţile e aşa greu … de obicei au foarte multe pagini … şi e scrisu mic!

  2. Spre deosebire de tine, io am descoperit o multime de oameni foarte faini si am citit pe bloguri o gramada de chestii care m-au pus pe ganduri.

    Sunt curioasa cat o sa te tzina… 🙂

  3. Motto: „Mi-e draga Laura, dar mai drag mi-e adevarul”:)
    Tipic: Ana are mere, Xenia are pix, Laura are pitici impotriva piticilor – da’ cu masura.

    Cum vine asta? Scriu un blog (presumably, pentru a fi cetit de cineva, altminteri as scrie intr-un – cum ii zicea? oracol! – si-l ingrop sub un nuc batran) – da’ nu citesc alte bloguri?!?
    As fi inteles ceva de genul „nu mai scriu, nu mai citesc bloguri” – o decizie perfect rationala pe care am imbratisat-o pana ce mi-ati bagat blogul „pe gat”:)
    Da’ sa afirmi raspicat „eu scriu, voi cetiti, ca eu nu mai imi pierd timpul cu voi, chiar daca voi vi-l pierdeti cu mine” e mai rau decat si „cu dansa-ntransa si cu sufletu-n rai”.
    De-aci, i.e., de la aceeasi radacina, si indoielile tale vis-a-vis de jurnalism (si de barbati). La (auto)psihanaliza, birjar!
    (si-o zic cu toata dragostea)

  4. lucian: 😀 tu ţi l-ai mai omorât de câteva ori şi l-ai reînviat sub alte template-uri, dacă bine îmi amintesc.

    ana: şi eu am descoperit oameni faini, dar aşa am obosit de citit bloguri încât nu mai fac faţă nici oamenilor faini. cu ăia am să vorbesc pe mail 😀

    porumb: acel porumb pe care îl ştiu eu?

    fumi: da, scriu un blog, dar nu voi mai citi altele. aşa cum şi tu citeai bloguri şi nu scriai unul, până nu demult. remember??? că eu îmi amintesc mai bine decât tine: tu ne citeai pe mine, ana şi alţii şi înainte de a-ţi face noi blog. am ca dovezi comentariile tale!!! 😀 zi-mi care-i diferenţa între ce făceai tu atunci şi ce fac eu acum? 🙂

    şi nu zic să citiţi dacă nu vreţi. zic doar că voi scrie pt că simt nevoie să scriu şi altceva în afară de articole în ziar, iar o carte nu-s capabilă. aşa, pe segmente mici de proză mă descurc. nu-i musai să mă citiţi, repet. am obosit de bloguri, înţelegi?? iar dacă asta e aroganţă după cum ziceam, na, un păcat trebe să am şi eu! :)))

    şi lasă îndoielile mele asupra bărbaţilor că de ălea m-am vindecat. a avut cineva grijă să-mi arate că sunt şi bărbaţi normali, amuzanţi şi iubitori şi care nu întorc capul după toate fufele. ca norocu’.

    şi, evident, ţi-am răspuns cu toată dragostea!! şi cu toată dragostea sunt convinsă că vei scrie lucruri minunate de acum înainte şi pe care le voi citi. da’ în coti, dilema, money express etc. 🙂

  5. Heh… si pe mine ma apuca din cand in cand si nu mai deschid readerul RSS cu saptamanile… lipsa de timp, lipsa de chef. Se poate.

    Dar vrand nevrand tot o sa ajungi pe cate un blog din cand in cand 😉

Dă-i un răspuns lui fumurescu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *