cum poţi să faci un senator de râs

…când fumi, cu de la el putere, a decis să pună textul meu despre cluj pe blogul lui de la cotidianul, m-am simţit uşor jenată. chit că am doi ani de blogărit şi ştiu că sunt câteva sute de persoane care mă citesc zilnic, ideea să îmi apară scrisele în altă parte mi-a creat un anume disconfort. părerile mele erau, mai degrabă, pentru prieteni, nu pentru toţi cititorii cotidianului (un ziar respectabil, de altfel).

nu m-am supărat însă, pentru că fumi ştie cum să preia un text. mai exact, citează autorul. e drept că, dacă stau să mă gândesc, mi-ar fi plăcut să fiu întrebată înainte de a-mi pune textul la el, dar cum ce scriu aici e oricum public şi el e un prieten foarte bun de-al meu, am trecut cu vederea disconfortul şi teama de cititorii lui.

m-am întristat însă astăzi, când codruţa mi-a dat linkul de la comentariul lui marius nicoară (fost preşedinte al consiliului judeţean cluj, actual senator) apărut astăzi pe citynews.ro. adică cel de aici. l-am citit şi nu mi-a venit a crede. idei şi propoziţii întregi din postul meu (cel despre care ziceam mai sus), erau copiate, curăţate de unele cuvinte sau reîntoarse, şi prezentate ca fiind ale lui nicoară!!

spre exemplu:

eu: din acest motiv ne-am trezit cu o statuie care cântă şi luminează, cu o ghilotină cu clopot pe pietonală, cu un cub imens de beton cu cruce în parc

el: Şi asa ne-am pricopsit cu o statuie care canta si lumineaza, cu o ghilotina cu clopot, un cub de beton cu o cruce.

sau

eu: problema e că aceşti domni nu-şi dau seama că stau prost la capitolul ăsta, iar dacă îşi dau seama nu recunosc şi nu lasă designul şi arhitectura oraşului pe mâna celor care au habar.

el: Problema e ca niciunul din cei trei edili sefi ai orasului nu pare sa fi acceptat faptul ca e nevoie de simt estetic si de priceperea necesara pentru a ii reda centrului istoric istoria. Si daca ei stau prost la capitolul asta, nu o recunosc si nu lasa designul si arhitectura orasului pe mana celor care au habar.

sau

eu: arhitecţii clujului care se înţeleg bine cu primăria şi câştigă toate proiectele, nu sunt nici ei mai buni. au uitat de estetică şi bun gust (dacă l-au avut vreodată), şi înghit orice propunere a primarului, ca nu cumva să piardă viitoarele afaceri.

el: Si ce e mai grav, unii arhitecti ai Clujului, care par sa se inteleaga foarte bine cu Primaria si castiga toate proiectele, nu sunt, nici ei, mai buni. Au uitat de estetica si bun gust si inghit orice propunere a primarului, ca nu cumva sa piarda viitoarele afaceri.

sau

eu: din punctul meu de vedere, frumuseţea unui oraş stă în detalii. dacă nu eşti atent la fineţuri, dacă nu faci în aşa fel încât să surprinzi ochiul cu mici amănunte care par, la scară mare, lipsite de importanţă, nu ai să reuşeşti să dai cetăţii acel aer “altfel”, acel “je ne sais quoi” care te va face să nu o uiţi şi să revii iar şi iar la ea.

el: Frumusetea unui oras sta in detalii, in fineturile care dau cetatii acel aer de “altfel” si de “nu stiu ce” care te face sa-ti doresti sa revii.

cred că e destul de evident că ăsta e copy-paste. mă rog semi copy-paste, că nu e chiar mot-a-mot. dar, orşicât. probabil că ar trebui să mă mândresc că sunt sursă de inspiraţie pentru senator. recunosc că, pe undeva, mă simt bine la gândul ăsta, doar oameni suntem. dar de fapt m-am întristat foarte tare când mi-am dat seama că cineva îl ia pe nicoară de prost şi îl pune în situaţii de doi bani.

pentru că sunt convinsă că el habar nu are de blogul meu, iar textul este scris de vreun om din cabinetul lui. mă întreb însă cum dracu’  îşi alege el oamenii din subordine? şi cât poate fi de naiv (sau prost?) un astfel de consilier încât să nu se gândească, măcar un minut, că astfel de lucruri se află? şi, mai mult, cât respect are un astfel de om pentru imaginea lui nicoară? aşa pune el umărul la consolidarea ei, mânjind-o?

mie, una, nicoară mi-era simpatic. dar văzând ce fel de oameni are în jurul lui şi pe mâna cui se lasă, nici nu mă mai mir că a pierdut alegerile. cum îţi aşterni, aşa dormi, se zice. nicoară şi-a aşternut prost. so, sfatul meu de om care l-a inspirat, vorba aceea, este următorul: domnule senator, faceţi curat în jur şi alegeţi-vă oameni de calitate, cărora le pasă pentru cine lucrează. iar dacă nu aveţi timp să scrieţi texte pentru ziare, plătiţi blogării. e mai cinstit.


later update: între timp cei de la citynews.ro s-au autosesizat şi i-au cerut lui nicoară părerea asupra similarităţilor din texte. răspunsul lui amplu, de om politic, îl puteţi citi aici. în esenţă se rezumă la “avem viziuni comune” şi că e mândru că e contemporan cu mine. măi să fie! şi eu care credeam că m-a copiat şi-şi cere scuze. oare pe ce lume trăiesc?


later update 2: m-a sunat marius nicoară şi şi-a cerut scuze. mi-a şi explicat cum s-a întâmplat: a cerut colaboratorilor un text pe tema clujului urât, a trasat câteva linii directoare, ei l-au scris şi asta a ieşit. nicoară s-a uitat peste el, a mai schimbat pe ici, pe colo, dar evident că nu ştia de blogul meu, aşa că nu a văzut nimic dubios. după cum bănuiam. răspunsul de pe citynews a fost scris tot de colaboratorii în cauză, după ce ziarul a solicitat un punct de vedere. şi asta bănuiam. noah, cam aşa se întâmplă când laşi lucrurile pe mâna altora. 🙂

18 thoughts on “cum poţi să faci un senator de râs

  1. That’s so fucking lame! Adica, in loc sa fie barbat si sa zica “scuze, o sa-l iau la rost pe vinovat”, crede ca te flateaza pe tine cu o limba. Bleah!

  2. exaaact!! asta se cheamă “diplomaţie”, cum ar veni. de-aia de pe someş 😀

    ps: partea proastă e că eu chiar îl simpatizam pe nicoară, doar cu el am votat ca primar. şi când văd atitudinea asta mi se face lehamite de toţi şi de toate. plus că mi-e ciudă că le dă apă la moară pdl-iştilor cu astfel de porcării.

  3. Intre timp vad ca si pe blogul de la Cotidianul, Alin Fumurescu a scris despre asta.
    Banuiesc ca Nicoara regreta acum lipsa de profesionalism a subordonatilor sai.

  4. eu cred că nu. altfel ar fi dat un răspuns onorabil. dacă l-o fi scris el şi pe ăsta, de fapt, vorba unui prieten. 🙂

  5. păi, eu cred că ei ştiu deja asta. în fond, e o chestie măruntă şi nesemnificativă la scara istoriei. contează numai pentru mine, pt că din mărunţişuri de-astea îmi fac/schimb părerea despre oameni.

  6. hm. eu zic ca putem merge chiar mai departe, ma si gandesc sa fac subiectul asta. cine le scrie “editorialele” politicienilor?
    am citit zilele trecute ceva scris de viceprimarul moisin, ceva gen sinergia faptelor meandrelor si chiar am stat sa ma gandesc: oamenii astia asa gandesc?! le vine lor sa scrie asa, baloane, tampenii?!
    si cam la toti care scriu “comentarii”, in afara de dancu (despre care chiar cred ca e capabil sa le scrie el), mama, dai peste niste exprimari ca stai sa te gandesti oare cum isi anunta nevestele ca merg la baie pentru una alta…

  7. nu ştiu editorialele, dar pt discursuri cred că au fiecare câte un consilier care bagă. şi câtă vreme ăia sunt originali, nu văd nimic rău în a le scrie alţii speech-ul. practic, e o slujbă foarte bine plătită asta dincolo. leti chiar zicea odată că i-ar plăcea să scrie discursuri 😀

  8. Frumos din partea lui ca pana la urma te-a sunat. Pacat ca nu a facut-o atunci cand a fost intrebat prima oara de similaritatilor dintre cele doua texte.

  9. nu ştiu cum a fost cu întrebatu’. din câte am înţeles, nu a fost întrebat direct, ci tot prin intermediar. telefonu’ fără fir, cum ar veni. 🙂

  10. cru, si eu am lansat la un moment dat intrebarea: cine scrie editorialele politicienilor. mai precis, ce ziaristi fac asta? stii ce raspuns am primit? niciunul. pentru simplul fapt ca daca s-ar afla, cei care fac asta ar zbura in 2 timpi si 3 miscari de la locurile de munca din presa. sunt convins de asta.

  11. Tu draga,
    De cand esti tu fratele domnului care a postat intaiul, un anume domn Liviu Alexa?
    Ca asa zice, no, frate!
    Daca esti, noi, restul poporului suveran, de ce nu stim nimic?

  12. domne, noi plebea vrem să vedem CINE, dar CINE a scris textul ciordit.
    nume, prenume, funcţie şi background.
    aici pe blog.
    no!

Leave a Reply

Your email address will not be published.