„Thank you for you interest in adopting a Filipino child.
Please be informed that efective August 4, 1988, the Philippine Family Code makes it illegal for aliens to adopt Filipino children in Philippine courts unless they are blood relatives.
Philippine Embassy / Bucharest”.
…I’m (an) alien. 🙁
Draga mea, nu te descuraja. Toate aceste greutati si piedici iti sunt puse in cale, doar ca sa testeze cat de tare iti doresti copilul asta. Un fel de initiere…
Pe plan oarecum mai concret, o adoptie internationala e mult mai costisitoare si dureaza mult mai mult. Esti sigura ca nu vrei un roman?
păi, nu m-am descurajat. m-am întristat un pic, doar, dar nu cât să renunţ. şi în mod sigur nu vreau un român. sunt o snoabă, nu ştii? :))
apropo, mi-a zis puşu azi că a adopta un copil în loc de a-l naşte e ca şi cum ai cumpăra flori de plastic în loc de flori naturale. :))) simpatici prieteni am, nu? :)))
Nu sunt de acord cu Pusu. Deloc. Uite ce zice cineva cu experienta in domeniu: „It’s not a humanitarian thing, because I don’t see it as a sacrifice. It’s a gift” (Angelina Jolie) 🙂
adică tipa care-mi trăieşte mie viaţa 😀
tare mult mi-aş dori să citesc postul în care ai să ne spui că ţi-a fost deschisă ultima uşă.
va dura o vreme, dar se va întâmpla şi asta, sunt precisă. 🙂
partea bună pt tine e că, dacă vei ajunge vreodată să faci acelaşi lucru, posturile mele te vor ajuta să te orientezi cât de cât pe drumul ăsta.
ps: have fun la buşteni. oricum muntele e mai cool întotdeauna decât marea 😉
nuuuuuu! gărâna nu e acum. e săptămâna viitoare! le-ai încurcat… 🙂
ps. şi mi-am dat seama că muntele e mişto de la primele replici de pe blogu’ ăsta. dacă va fi totuşi întotdeauna, rămâne de văzut :))))
muntele e întotdeauna mişto. îmi vine să-mi dau palme de fericire că plec iar. 🙂
ps. deci este net la gărâna. interesant. 🙂