muiereşti

…am sentimente amestecate vizavi de femeile care reuşesc să îi facă pe bărbaţi să le mănânce din palmă (am avut impulsul să scriu “să-i ţină sub papuc”, dar mi se pare foarte umilitor termenul aşa că am renunţat). pe de o parte le invidiez sincer pentru că au abilitatea de a le suci domnilor capul în halul ăsta, pe de altă parte le văd şmechere şi viclene şi mă mândresc în sinea mea că nu sunt astfel.

n-am ştiut niciodată să mă pisicesc, să fac bot ca să obţin ceva, să mă alint sau să fac pe sensibila şi neajutorata în preajma “sexului tare”. când doresc ceva spun direct, fără ocolişuri şi încerc cât pot de mult să mă descurc singură, fără să mă bazez prea tare pe bărbaţi. mi se pare de bun simţ să procedez aşa, deşi am avut surpriza să aud bărbaţi care să îmi spună că asta nu e o atitudine care să mă ajute în relaţiile cu ei.

spre exemplu, eram acum câţiva ani în vacanţă în grecia cu un grup de prieteni. în drum spre casă, după două săptămâni pline de aventuri, doi dintre tipii din grup s-au apucat să-mi facă morală pe tema atitudinii mele. “dacă mai continui aşa, o să ajungi o hoaşcă bătrână şi singură pe care n-o s-o iubească nimeni” – au conchis. s-ar putea să fi avut gura aurită. 😀

ce-mi reproşau dânşii? că mi-am suit singură bagajul în tren, fără să le cer ajutorul (nici nu mi-a trecut prin cap să-i rog, sinceră să fiu), că am chemat chelnerul să ne facă nota după ce am mâncat (din reflex, ce să fac dacă era în apropierea mea?), că nu am făcut mofturi când ni s-au dat primele camere, mai mici şi modeste – “vezi?! dacă felicia s-a apucat de plâns că nu-i place camera, am primit altele!” (recunosc că mi-a fost ruşine să plâng pentru că nu aveam aer condiţionat în cameră) … etc

adevărul e că în acea excursie mi s-a părut imposibil să mă las pe mâna unor bărbaţi care reuşesc să se piardă şi să nu mai găsească ditamai autocarul într-un sătuc ca litohoro, cu trei străzi principale şi o singură piaţetă. sau care în thessaloniki coboară din autobuz cu o staţie mai repede convinşi fiind că sunt la gară, deşi ni se spusese clar că gara e la a 11-a staţie distanţă, nu la a 10-a. altfel, băieţi simpatici.

da’ de ce am început să scriu asta? pentru că m-am ciocnit ieri din nou de o situaţie de genul “el, mascul feroce, pus cu botul pe labe de ea, tânără şi neliniştită”. să explic. cunosc de mai multă vreme un tip, destul de crai el, aşa, dar deştept si simpatic. acest tânăr domn se învârte în domeniul construcţiilor, iar eu aseară aveam nevoie din partea lui de o ofertă pentru nişte modificări la propria-mi casă. îl sun să-i spun – nu răspunde. mă gândesc că n-o fi văzut apelul, aşa că îi trimit sms cu ce doresc. trece o vreme – nimic. mai stau ce stau şi sun la o prietenă comună să o întreb dacă nu cumva tânărul domn e plecat din ţară sau şi-o fi schimbat numărul de telefon.

surpriză, însă! ce aflu de la prietena mea? că tânărul domn nici nu o să-mi răspundă pentru că noua lui iubită (cea tânără şi neliniştită, adică) îl ţine din scurt, i-a pus interdicţie pe telefoane şi el face ce spune ea. OMFG!!!!, vorba anei. sau, în traducere liberă, cum naiba reuşesc unele femei să subjuge un bărbat în halul ăsta? în mod cert, îmi scapă ceva din viaţa asta.

[later update]: s-a dovedit că domnul cu pricina nu este, totuşi, chiar atât de uşor de ţinut sub observaţie. mai ales când vine vorba de afaceri. mi-a răspuns astăzi la ce i-am cerut exact ca în vremurile bune. m-am liniştit :)))))

15 thoughts on “muiereşti

  1. Mda, unele se pisicesc nativ, altele trebuie să înveţe… Cam anacronic să fii în vremurile astea o “damzel in distress”, dar pentru femeile independente, cerebrale, e şi asta o provocare, pe care, dacă ni se năzare, o vom aborda, cu umorul de rigoare, dozat aşa cum se cuvine, bineiînţeles. Cleopatra avea toate calităţile pe care şi le-ar putea dori o femeie, dar şi acea demnitate care i-a dictat sfârşitul. Dar pentru că din fericire e prea puţin probabil că descindem din Ptolemei, vom decide să îmbătrinim cu graţie…
    ( coffeine wordiness 😀 )

  2. :))) funny comment. oricum, nu am pretenţii de cleoptară. însă nu pot să nu mă mir ori de câte ori mă ciocnesc de astfel de întâmplări. şi drept îi că mi-e şi ciudă că nu ştiu să fiu altfel. mai femeie, ca să zic aşa :)))

  3. Femeile puternice sperie barbatii (constatare personala). Trebuie sa invatam si noi, cele cuare putem urca bgaje in tren si bate cuie singure, sa ne mai si matzaim din cand in cand. Desi nu ma vad niciodata controland telefonul unui barbat…

    Si eu ma lovesc de acelasi situatii de tipul OMFG de ceva timp incoace! Sincer, nu mi-ar trebui un barbat care sa accepte asa ceva de la o femeie, si sunt sigura ca nici tie Licurici. Mai bine singura…

  4. tocmai vazusem o prostioara cu Audrey Tautou, Nepretuit, parca, si treaba ei era sa puna mana pe un barbat bogat, sa se marite bine. si oferea lectii de privire pierduta, propozitii neterminate si oftat din rarunchi…parca e mai delicat decat sa-i spui omului gata cu telefoanele! pai si din ce vrea sa traiasca duduia, daca al ei pierde afaceri pe banda, in ritmul asta?

  5. Draga licurici…feminitatea nu inseamna pisiceala miorlaita…dar daca esti langa un barbat lasa-l sa-ti care bagajul, nu astepta sa ti se deschida portiera,dar lasa-l sa-ti puna haina pe umeri ..sigur va urma o imbratisare..urmaza limbajul semnelor si nu te lasa cuprinsa de deznadejde, undeva exista un EL si pentru tine, barbatii sunt diferiti asa cum suntem si noi femeile, depinde de stare, de moment de ce iti doresti..va veni si vremea ta!

  6. pandora: mi-e greu să mă definesc ca o femeie “puternică”. nu mă văd deloc aşa, sinceră să fiu. mai degrabă sunt o femeie a timpului meu, o combinaţie de succese relativ modeste pe plan profesional şi ratări geniale în plan personal. şi, culmea, împăcată cu ea. 🙂

    monica: şi eu am văzut filmuleţul cu pricina. :)))) chiar vroiam să-l amintesc în text. pt răspunsul la cealaltă întrebare, vezi update-ul. 😉

    adina: sincer, nici nu ştiu ce să-ţi răspund la comentariul ăsta. pare bine intenţionat, dar atât de plat şi de “ana are mere” încât n-am replică. parcă aş citi literatură motivaţională americană. not my type. şi, apropo, nu sunt defel “cuprinsă de deznădejde”. ai cam pierdut esenţa poveştii mele. 😉

  7. Poti imbatrani frumos si singura, ba pun chiar pariu ca o sa ai mai putine riduri… 🙂
    Cat despre “pisi”, io n-am vazut nici o relatie de-asta de care zici tu care sa si dureze.

  8. corect. :)) mă refeream la riduri. iar relaţiile de genul ăsta… eu am văzut că mai şi tin. dar pe mine mă interesa mai mult drumul până acolo. îmbrobodirea tipilor, cum ar veni. asta mi se pare fascinant. 😀

  9. lasa Licurici ca serviciile cavaleresti in regula le accepti si tu, nu lasa sa se creada ca esti rece si imuna la gentiletea masculina.

    Adica apreciezi totusi daca un monsieur iti face loc sa treci sau iti deschide usa ori te conduce acasa.

    E firesc. Nu de alta, da tzin sa nu se confunde lucrurile si data viitoare cand te invita unul in oras sa platesti tu, nici macar nemtzeste.

    Apropo, mi s-o petrecut o chestie cu un gagiu in Italia cand – dintr-o neglijenta a amandorura – s-a intamplat ca am eu iesit intr-o totala pierdere financiara dpdv al consumatziei, la un local:))))))) se mai intampla

  10. Unora le plac femeile neajutorate in timp ce alti barbati perefera sa fie dominati.

    Exact cum ai spus si tu, cea mai simpla si la-ndemana arma pe care o folosesc femeile este acea “pisiceala” care unora le place foarte mult (le lasa lor locul macho man-ului:)) Femeile stiu ca slabiciunea barbatului este sexul si ca unii dintre ei pot fi controlati/domesticiti numai asa. Am intalnit multe femei care recunosc faptul ca numai fiind asa au reusit multe chestii si ca de ce sa nu profite de acest avantaj?

    Nici mie nu-mi place acel gen de comportament, cred ca o femeie poate mai mult de atat. Iti dai seama, ca atunci cand vrei sa faci totul de una singura el se simte inutil, nu? Din cand in cand e bine sa-i mai lasam si pe ei sa se simta utili.

  11. Hei, nu e vorba numai de cine domina pe cine aici! Nu trebuie ca vreunul dintre parteneri sa se “pisiceasca” pentru a avea o relatie super ok, de lunga durata, etc etc; iar sa fii o persoana independenta – e un must-have pt a-ti pastra personalitatea intr-o astfel de relatie! Barbatii super ascultatori sunt a) ori super indragostiti, la inceputul povestii de amor 😀 ; b) super ascunsi – joaca cartea indragostitului tacut dupa 3 ani de relatie, iar el zburda fericit pe alte meleaguri. Sau, pur si simplu, are o fire … plapanda care se manifesta in toate domeniile vietii.

    RAR, foarte rar am intalnit tipi care sa fie cu adevarat indragostiti si dispusi sa faca orice pentru persoana iubita si dupa 10 ani de relatie. Si totusi exista, no strings attached! 🙂

  12. letu: evident că apreciez micile galanterii, dar sunt multe chestii pe care le fac singură şi nu mi se pare asta cine ştie ce efort. iar de plătit nemţeşte plătesc doar când ies la bere cu prietenii. în cazul potenţialilor iubiţi, nu mi s-a întâmplat să plătesc. 🙂

    anayana şi raluca: drept ce ziceţi. 🙂 pe mine mă miră însă faptul că, deşi unii bărbaţi sunt deştepţi, nu fac aceste exerciţii de logică şi nu-şi pun întrebări vizavi de astfel de pisiceli. le iau de bune şi de “feminine”, cum ar veni. ca şi cum, în acel moment, bărbaţilor le-ar dispărea complet simţul ridicolului.

    şi mă întreb dacă noi restul femeilor, nu avem cumva o valoare deformată a feminităţii. din perspectiva bărbaţilor vorbesc. poate ei cred că ne-am pierdut-o cu totul în drumul ăsta spre egalitatea sexelor, în timp ce noi credem că în felul nostru ne-pisicesc suntem mai feminine decât celelalte.

    probabil nici ei nu mai ştiu ce înseamnă exact feminitatea, dar poate li se pare că pisiceala e mai apropiată de feminitate decât independenţa noastră. foarte complicat :)))

  13. Pingback: Ce înseamnă de fapt “seducătoare”? « anaAyana

Leave a Reply

Your email address will not be published.