…al saptelea barbat s-a insurat, iar al optulea barbat a devenit tata. sunt vestile saptamanii si firesc ar fi fost sa-mi starneasca oaresece sentimente. o parere de rau sau o unda de invidie muiereasca sau un dor dupa ce n-a fost. doar ca niciunul din sentimentele astea nu m-a asaltat. as putea spune ca stirea cu turista ucisa de urs m-a impresionat mai tare. (evident, i-am luat partea ursului :))) ). pentru ca, totusi, nu sunt chiar atat de insensibila, am stat si m-am gandit un pic cum ar fi fost daca m-as fi oprit la unul dintre cei noua barbati. pai, sa vedem.

daca as fi ramas cu primul barbat, astazi as fi avut unul sau chiar doi copii obezi, obsedati de hamburgerii mcdonald’s si dandu-se in vant dupa jucariile alea pe care le primesti cand comanzi nu stiu ce meniu fantastic si deloc indicat. degeaba m-as fi agitat eu sa le explic ca e cea mai nesanatoasa mancare posibila. n-as fi avut cui, cata vreme tatal lor ar fi fost ceea ce este acum – ceva manager la multinationala in cauza. cum sa reziste, bietii copii, tentatiei? unde mai pui ca ar fi trebuit sa imi vizitez soacra in fiecare duminica si sa ii cer parerea in tot ce fac, pentru ca altfel s-ar fi simtit neglijata si data la o parte. (e genu’ asta). ar fi trebuit sa renunt o vreme la meseria mea ca sa fiu „femeie de casa”, nu m-as mai fi putut duce la intalnire cu fetele si nu as mai fi avut niciun barbat prieten apropiat, pentru ca sotul meu, gelos pana la dumnezeu si-napoi, nu ar fi admis asta. dar probabil ca as fi avut si o casa la tzara (- asta ar fi fost partea buna), unde am fi invitat doar prietenii lui si am fi ascultat, spre aducere-aminte, phoenix, ac/dc si metallica.

daca as fi ramas cu al doilea barbat, astazi as fi fost in san francisco bay area, intr-o casa plina cu ultimele gadget-uri din lume. m-as fi chinuit sa imi placa stilul american de viata, as fi incercat sa fac cariera, sa cresc copii si sa mai fac si sport, toate in acelasi timp, tanjind 11 luni din an dupa cele 18 zile de vacanta in europa. as fi avut insa un sot destept (cu diplome de la lausanne si berkeley), aristocratic si amuzant, dar atat de frumos incat ar fi fost curtat 365 de zile din an de colege, prietene, vecine, studente, vanzatoare etc. cu timpul ne-am fi instrainat unul de altul, dar am fi incercat, o vreme, sa salvam situatia urmand sfaturile unui consilier marital. cel mai sigur ca nu am fi reusit si, ca urmare, am fi divortat. eu as fi primit cei trei copii in grija, plus pensie alimentara. evident, as fi suferit in momentul in care as fi aflat ca se recasatoreste foarte repede cu una mai tanara, mai frumoasa si mai desteapta, dar dupa o perioada de declin emotional m-as fi redresat si m-as fi casatorit cu barbatul din vecini, divortat si el si cu alti trei copii la purtator. la scurt timp, mi-as fi pus pe hartie „experienta mea americana” si as fi devenit milionara, cred.

daca as fi ramas cu al treilea barbat, astazi as fi facut parte din cercurile cu fitze ale clujului si as fi fost inconjurata numai de oameni cu bani. as fi invatat sa joc tenis si sa schiez, mi-as fi facut sfarsiturile de saptamana ba la tarnita, ba la balea, ba la marisel, iar vacantele prin tot felul de locuri exotice si speciale. as fi mers la cumparaturi prin cele strainataturi impreuna cu nevestele prietenilor nostri. copilul meu ar fi studiat la balcescu, ca taica-so, ar fi avut mereu ultimul racnet de telefon mobil si, la 18 ani, ar fi condus o masina pe masura. sotul meu ar fi stat la cabinet de la 9 dimineata la 10 seara si, mai mult ca sigur, ar fi flirtat cu toate femeile frumoase care i s-a fi asezat in scaunul stomatologic. as fi avut, insa, o atmosfera extrem de vesela acasa, daca nu mi-ar fi pasat prea mult ca el ar fi avut, la un moment dat, o amanta. cu timpul, mi-as fi gasit si eu un amant, probabil unul dintre prietenii nostri buni, si desi toata lumea din jur ar fi stiut, nimeni nu ar fi zis nimic pentru ca si ei ar fi facut la fel.

daca as fi ramas cu al patrulea barbat, astazi nu as mai fi facut jurnalism, ci as fi avut un job in firma de succes a cumnatului meu. as fi devenit dependenta de munca si as fi adus mai multi bani decat sotul meu pentru ca m-as fi descurcat mai bine. l-as fi tinut si pe el in spate, incercand sa ameliorez conflictele de familie si sperand ca frate-so sa nu-l dea afara. mi-as fi lasat copiii pe mana maica-mii pentru ca soacra-mea ar fi fost putintel dusa si as fi evitat pe cat posibil intalnirea cu ea. dupa o vreme, m-as fi saturat sa duc casa in spate de una singura si as fi divortat. dar asta dupa ce as fi trecut printr-o perioada de certuri, plansete si lamentari (nu din partea mea), perioada care m-ar fi secatuit si m-ar fi scarbit de toti si de toate.

daca as fi ramas cu al cincilea barbat, astazi as fi stiut tot felul de chestii despre justitie si as fi cunoscut tot felul de avocati, mai mult sau mai putini verosi. intr-o prima faza, as fi locuit intr-un apartament de patru camere din grigorescu, dupa care mi-as fi facut o casa, undeva la marginea orasului. as fi avut o fata pe care ar fi chemat-o anna si un baiat pe nume radu si ar fi fost niste copii mai mult decat frumosi. nu de alta, dar l-ar fi mostenit pe el. barbat frumos si avocat de succes, sotul meu ar fi calcat pe din laturi uneori, dar cat se poate de discret si in niciun caz nu ar fi renuntat la mine si copii pentru altcineva. de altfel, copiii ar fi fost mult mai atasati de el decat de mine, desi pe mine m-ar fi putut fraieri si induiosa mai usor decat pe el. vacantele ni le-am fi facut, de multe ori, la cumnata mea din grecia, iar intrunirile de familie ar fi fost unele dintre cele mai placute momente. nu as fi avut insa niciodata ultimul cuvant de spus si, de multe ori, as fi ales calea tacerii decat sa starnesc furtuni.

daca as fi ramas cu al saselea barbat, astazi as fi fost in noua zeelanda, cu mandarini in curte si orhidee in casa. nu mi-as fi batut capul cu cariera, as fi facut mai mult voluntariat si m-as fi implicat intr-o multime de activitati ecologice. as fi colindat insula dintr-un cap in altul, dupa care as fi luat la rand imprejurimile. i-am fi invitat la noi pe toti prietenii din cluj dornici de vacante la celalalt capat de lume si ne-am fi petrecut dupa-amiezele facand gratare in curte si band bere din sticle in pungi. as fi avut un caine, o pisica si o broasca testoasa, un copil natural si vreo doi adoptati. cu timpul, m-as fi ingrasat si moda ar fi devenit un domeniu absolut inutil pentru mine. nu as mai fi venit in romania curand si probabil ca as fi dus-o pe maica-mea acolo.

daca as fi ramas cu al saptelea barbat, astazi as fi fost ziarista in maramures. banii ar fi fost mereu o problema pentru noi, iar sotul meu, ziarist si el, ar fi rezolvat situatia gasind mereu un prieten de la care sa se imprumute. m-as fi luptat din greu sa-l conving sa nu mai stea nopti intregi la calculator, pe chat sau pe travian, si as fi fost repede satula de noptile in care ar fi venit usor afumat. as fi fost fericita insa in zilele in care am fi povestit despre tot ce se intampla in lume si in care mi-ar fi explicat cate in luna si in stele despre istorie si civilizatie. de asemenea, as fi fost o prietena buna pentru baiatul lui din prima casatorie si as mai fi facut, probabil, si eu un copil. m-ar fi deranjat relatia lui cu unii ziaristii si, din cauza asta, ne-am fi certat mai des decat mi-as fi dorit. la un moment dat, as fi devenit satula de faptul ca nu s-a schimbat deloc si m-as fi intors la cluj cu tot cu copil.

daca as fi ramas cu al optulea barbat, astazi as fi fost in leuven si m-as fi ocupat de decoratiuni interioare. as fi avut extrem de putini prieteni printre localnici si nu as fi putut chema toata ziua-buna ziua prietenii din romania la mine, dar mi-as fi petrecut mare parte din weekenduri in olanda, la mama sotului meu sau in franta, la tatal sotului meu. as fi avut o casa fara pic de praf si cu o camera speciala pentru trenuri in miniatura si diorame. viata mi-ar fi fost plictistor de ordonata si m-as fi ciondanit tot timpul cu sotul meu asupra modului in care se spala corect vasele. mi-as fi crescut cei doi copii in spiritul corectitudinii politice si cu libertati masurate. vacantele ni le-am fi petrecut mai mult in rusia, preferata lui, dar uneori eu mi-as fi luat singura o saptamana de libertate ca sa scap din incorsetarea si ritmul precis de viata in care as fi fost ancorata. nu stiu cat as fi rezistat.

daca as fi ramas cu al noualea barbat, astazi as fi fost mai mult singura. partenerul meu ar fi avut o viata complet diferita de a mea si ne-am fi interferat doar intamplator. nu m-as fi putut lasa in grija lui, dar din cand in cand as fi avut parte de cele mai rafinate festinuri gastronomice. mi-ar fi fost foarte bine alaturi de el in somn, dar nu as fi riscat sa ne facem acelasi program pentru ca m-as fi trezit ca e in spania in momentul in care noi ar fi trebuit sa ne intalnim la masa la lehel, de exemplu. copii am fi avut destul de tarziu, dat fiind ca ar fi trebuit sa se maturizeze mai intai el. banii lui ar fi fost ai lui si o parte din banii mei tot ai lui, pentru ca el ar fi fost mai zgarcit decat mine. as fi fost inselata aproape la tot pasul cu fel de fel de femei, mai izbutite sau mai putin izbutite decat mine, dar pana la urma m-as fi obisnuit cu acest mod de viata si nu mi-ar mai fi pasat. as fi avut insa parte de vacante extrem de colorate si interesante, desi la un moment dat as fi riscat sa raman singura in locul respectiv. mai devreme sau mai tarziu, am fi divortat.

deci? care viata ar fi trebuit sa o aleg? 🙂

40 Replies to “cum ar fi fost daca…”

  1. Tu, fata mea, tu realizezi ca aproape toate scenariile tale se termina ori cu inselat, ori cu divortat? Wuz up??? Give this shitty thing called „marriage” a fucking chance!!!

    Sper ca al zecelea scenariu sa fie cu happy end :)))

  2. alex, number two was love at first sight! si eu as alege varianta asta, dar oarecum la concurenta cu nr. 5 si nr. 6 :))))

    uite cine vorbeste!!! :))))) ana, draga, cate casnicii fara inselat sau divortat cunosti? (da’ trece-te si pe tine pe lista cand numeri) :))))) oricum, din cate vezi, am fost de bun simt. 4 din 9 le-as fi dus pana la capat chiar daca nu erau „de vis”. echitabil, nu? :))))))

    iti dai seama ca scenariile sunt realizate pe baza unor informatii reale despre evolutiile lor ulterioare. am mai colorat evident povestea, da’ cu sau fara mine, unii tot au divortat sau au inselat. le e scris in stele sa li se intample, indiferent de partenera :)))))

  3. Io, draga, sunt o optimista incurabila, cel putin la capitolul asta. Deci, sunt convinsa ca se poate si fara inselat sau divortat, daca-l gasesti pe cel care trebuie 🙂

    Sau poate sunt doar foarte naiva…:))))

  4. Ursul meu, cel cu care ziceam ca tin, nu se gaseste in cele noua povestiri decat ca personaj absent. El este cel pe care cei noua barbati incearca fie si inconstient sa-l incadreze intre marginile fotografiei vietii lor. Ursul meu, cel cu care ziceam ca tin, are ceva care se cheama firesc.
    Stii, de fapt, in fata turistei americane ursul cu care ziceam ca tinem a facut ceea ce era normal sa faca. Ba, daca ma gandesc bine, si americanca cand s-a apucat sa-l fotografieze a fost tot in firesc. In ala al ei, cam alienat, desigur.
    Ursul meu poatefi si ursoaica.

  5. …bine scris, ca de obicei:) dar cam trist – prea multe „paduri ce-ar fi putut sa fie, dar niciodata nu vor…” Viata nu se „scrie” cu ce-ar fi fost daca… Daca n-a fost, se cheama ca n-a fost sa fie si basta. Sfatu’ medicului: give reality a chance:)

  6. esti neschimbat!!! prefer sa nu te intreb care e realitatea aia pt ca banuiesc ce vei spune :)))))))

    cat despre tristete, nu stiu unde o simti tu, dar eu una m-am foarte amuzat cand am scris textul asta. a fost o adevarata distractie sa ma inchipui in toate ipostazele scrise. si mi-am dat seama ca, daca e sa o spun pe cea dreapta, nu-mi doresc niciuna din padurile astea. era trist insa daca NU puteam scrie despre ele. atunci as fi avut clar o problema. da’ o sa-ti explic la bere, cand vii, cum stau lucrurile cu muierile astea pe care tu crezi ca le cunosti mai bine decat se cunosc ele :)))

  7. …bine… uite inca una, mai psihanalitica- no offense intended, da’ toate padurile tale sunt/sfarsesc prin a fi (sau a te face) foarte bogate… Nici o rariste, vreo lunca – ceva, cu vreun student/inginer sarac – una care sa se sfarseasca frumos dar intr-un apartament de doua camere in manastur, la etajul opt?:)) Ca sa „ajungi” muiere (ca nici muiere, i.e. mulliere, nici barbat nu te nasti, ci devii), tre’ sa-ti mai asumi si riscuri, si scandaluri si cate si mai si cate… It takes cojones sau „macar” ovare:)))
    Nadajduiesc sa nu ma-ntelegi gresit.

  8. eeeei, vezi daca nu citesti cu atentie!!! nici vorba sa ma faca toate bogate. mai uita-te o data la numerelel 9, 8, 7 si 6. niciunul din astia NU sunt bogati. nu mai mult ca tine, ca sa fac o comparatie. au o stare financiara decenta, nu mai departe de a mea acum. faptul ca unii locuiesc in alta tara nu-i face milionari (vezi tu :))) ). si cea mai mare parte dintre ei erau studenti saraci pe vremea mea. doar nu crezi ca m-am indragostit de milionari? asa ma cunosti? :)))) oricum, chiar si studentul ala sarac de la etajul 8 a evoluat azi. daca as scrie varianta asta ai vedea ce bine da 🙂

    cat despre riscuri – mi-am asumat destule in ce-i priveste. chiar prea multe. crede-ma si nu mai tot cerceta :)))

  9. da de mult tot vorbesti de cei 9 barbatzi, dar de ce te-ai oprit la nr. asta? daca iti plac numerele simbolice, incearca sa ajungi la 12:D
    Si daca al 12.lea te tradeaza, atunci sigur al 13-lea o sa fie castigator:)))))) Nu.s totzi Iuzi, mai exista si petri care te.ar iubi si ar face totul apoi pentru tine.

    … astia noua mie mi se par foarte asemanatori intre ei (ori poate asa ii face filtru si condeiu tau)…

    adica is doua categorii de fapt: frumosii/charmantzii/mai mult sau mai putzin Casanova care cad victime atacurilor cu intentii adulterine ale femeilor de dupa gard. Ori „tehnocratzii”, prinsi cu munca, astia capabili care fac cariera si te lasa acasa sa faci ce vrei atata timp cat it vezi de treaba.

    APAI DECAT SA TE PLICTISESTI IN DOI MAI BINE TE DISTREZI SINGUR!!!!

    … desi nu stiu cat au vreme oamenii sa se plictiseasca cu adevarat, cand vin si copii si altele. Poate chiar au nevoie uneori sa se mai plictiseasca impreuna asa, in tihna…

    Apoi, orice versiune.combinatie de cuplu ai trai si scenariu de mariaj ai avea in desfasurare, nu exista unu ideal… exista unele simpatice, dureroase, aventuroase, banale, dramatice, cathartice, absurde, ratate, reusite, sau din toate cate putzin.

    Apoi, la cinema, dupa ce.ti zice popa „Now you can kiss the bride!”, nu mai vezi nicio continuare… Si abia apoi vine interesantu:D:D:D:D:D))

    Ca norocu’, io am vazut niste perechi de cursa lunga si si foarte faine. Nu multe, dar reale. Ca la cinismu’ pe care il am in mine, nu m-as lasa pe mana nimanui..

    Parerea mea e ca exista casatori :)):

    A. PARAZITARE (unu traieste exclusiv pe seama celuilalt, il suge si vampirizeaza. si culmea, uneori victimei ii place)

    B. SIMBIOTICE (traiesc unu cu altu fara sa isi puna prea multe probleme, nu e pasiune, poate nici iubire, doar obisnuinta si convenientza caci iar unu fara altul ar muri)

    C. CONTRACTUALO/STOICE (in versiunea hard, interese comune de aparat, averi, combinatzii de familie, etc. asta se traieste fie scrasnind din dintzi, fie relativ senini, fiecare cu a lui viatza, insa aci sufera copiii mai ales… in varianta soft, idealuri si viziuni identice asupra vietii, insa astia traiesc mai mult cu ideea, filmu’ si feelingu’ decat cu barbatu ori femeia lui… vezi cuplul John Lennon-Yoko Ono :)))) de multe ori astia dau falsa impresie de iubire, imprumutand fiecare ceva din avatarul celuilalt, adica par sa semene, dar de fapt se depersonalizeaza… aici seamana cu simbioticii… )

    D. KhARMATICO-ISPASITOARE

    (un fel de purgatoriu pe pamant)… in asta niciunul nu e devina (poate doar kharma:))), doar ca nu se potrivesc prea bine si chinul sta in a incerca sa il suporte pe celalalt. exista totusi bune intentzii si daca is duse pana la capat, poate fi o relatie reusita. atia care trec prin atatea impreuna si invatza sa se si ierte, ajung sa se iubeasca la senectute cu adevarat….

    E, F G; H, I, J alte tipuri….

    X. SINERGETICE (edenice:D)

    Asta in care desi stau in doi, stiu sa faca o lume intreaga sa se nasca intre ei, is si familiari, cunoascandu-se si „citindu-se” reciproc, da si curiosi spre diferitul care sta in alalalt.
    Niciodata nu e indeajuns sa traiasca impreuna. (Dar de.obicei au si vieti sociale relativ active, nu se sinucid in doi in asa-zisa dragoste de cuplu.)
    Astia stiu sa si faca prunci, pasionati de viata si de noutate, fac „nebunia” de a accepta si alti prinprejur.

    Exista de.astia, rari da exista.

    Deci iti urez o relatie sinergetica si fructuasa!!!

    cu al 12-13-lea barbat!!!

    da intervalu de la 10 la 12 sa nu fie prea lung. ca a apucati sa va sinergetizati destul:D

  10. :))) scriu de cei 9 pentru ca, foarte ciudat la cat de gura sparta sunt, nu imi place sa imi pun prezentul intim pe tava sa-l vada toata lumea. dupa ce 10 va deveni trecut, voi scrie de cei 10. 🙂 si sincera sa fiu, nu am de gand sa ajung la 12 sau 13. ce-i prea mult ii prea mult. :)))

    si, evident, ca sunt asemanatori. toata lumea are un pattern al relatiilor. stai si gandeste-te la ale tale si ai sa vezi ca ai sa-i poti sorta si tu. plus ca toti inseala nu doar „ai mei”. si, apropo, in cazul meu, technocratzii erau si frumusei :)))

  11. Foarte, foarte fain scris. Te-ai gândit vreodată să dezvolţi poveştile într-o carte? Îmi place mult stilul tău şi pe cuvânt că aş veni la Cluj pentru autograf! :*

  12. :)))) foarte multumesc, da’ daca as scrie vreodata ceva iti dai seama ca ti-as trimite cartea pachet prin dhl. cu poza cu autograf, evident :)))

    coincidenta face ca mi-a lasat si fumi, un bun prieten de-al meu, un comentariu cam pe aceeasi tema, la ultimul meu post. el era, in schimb, foarte critic. adevaru-i ca nu m-am gandit serios sa fac asta pt ca nu prea cred ca scriu mai bine decat altii. da numai o tura pe bloguri sa vezi cata lume talentata. iar sa fiu una din multime la ce bun? :))) dar imi pica bine ca ma lauzi. 😀

  13. iti citesc blogul si descopar o fire din ce in ce mai complexa. senzatia e ca abia sunt la inceput. diseara imi iau o sticla de vin si il duc pana la capat.pe el, pe blog. un sef de campanie ar face bine sa inteleaga mai intai lucrurile din interior. 🙂

  14. să înţeleg că păream fata simplă, de la ţară? :))) oricum, ”complexă” e bine. când se va transforma în ”dificilă” vom avea o problemă. iar, ca un şef de campanie adevărat ce vei fi, va trebui să o gestionezi. :)))

    dar e ciudat cum te percepe lumea în funcţie de ce citeşte. nu demult unul îmi scria că el crede că eu sunt o târfă, în timp ce ieri altul a concluzionat că sigur sunt virgină. să mai înţelegi ceva! :)))

  15. ca esti dificila, de asta m-am prins imediat. ca ai fi ”fata simpla de la tara”, nici nu cred ca as fi ajuns pe blogul tau, cu atat mai putin sa mai si raman.
    cat despre gestionarea problemei, asta depinde de mine ca ea sa nici nu apara. si n-o sa apara. 🙂

  16. crede-mă, în ceea ce te priveşte, ăsta e singurul regret pe care îl am. că nu mai ţin minte. 🙂
    cred că din vreun blogroll. cred.

    am ajuns acasă. mă apuc de citit. deşi mă simt ca şi când ar urma să deschid cutia pandorei. dar tentaţia e prea mare ca să n-o deschid. 🙂

  17. am terminat 2006. sunt puţin bulversat, recunosc. dar cu siguranţă ne vom revedea aici multe semne de viaţa de aici înainte.
    cu promisiunea că n-o să transform blogul tău într-un chat. 🙂 da, recunosc, am cam exagerat în ultimele zile cu mesajele.

  18. ai mei, care sunt mai cuminti, si mai timizi, bag de seama, imi spun pe rand lucruri foarte frumoase despre acest blog. am stiut eu ca e bine ce fac.

Dă-i un răspuns lui Alexandra Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *