Cu gândul la WW3

sursa: http://blogs.theage.com.au

sursa: http://blogs.theage.com.au

Fapt: Sunt o mare fană a celui De-al Doilea Război Mondial. Iar asta înseamnă că îmi place să citesc orice carte despre perioada respectivă, să văd orice documentar sau film artistic şi să ascult muzicile de atunci, începând cu Lili Marlene şi We’ll Meet Again. Ba am avut o vreme în care îl puneam pe taică-meu să îmi descrie pe hartă strategiile militare din Bătălia Stalingradului, de exemplu, pe care el le studiase în şcoala militară.

Fapt: Acum vreo trei ani, scriam pe vechiul blog că îmi doresc să înceapă un Al Treilea Război Mondial. Iar asta pentru că, în viziunea mea extrem de romantică (şi irealistă, totodată) un război precum WW2 era singurul mod în care bărbaţii redeveneau bărbaţi, iar cuvinte precum Onoare, Prietenie, Loialitate, Curaj începeau să-şi recapete sensul şi greutatea. Unde mai pui că dragostea în vreme de război are cu totul şi cu totul alt gust, din câte am auzit eu. 🙂

Aşa stând lucrurile, ai putea spune că o astfel de ştire – Pe 11 noiembrie începe Al Treilea Război Mondial – e tot ce îmi doream mai mult. Ei, iată că nu! Oi fi eu nebună şi impulsivă, da’ nici chiar aşa! De fapt, sinceră să fiu, de când am aflat de chestia asta (via Popicu’ Mic, care mi-a dat linkul) numai la asta îmi stă capul şi sunt uşor speriată. Sau chiar mai mult speriată, ca să o spun pe aia dreaptă.

Da, fac ca şi ăia din povestea cu drobul de sare, dar nu mă pot controla. Până acum nu m-au impresionat deloc prevestirile ăstea şi nu le-am băgat în seamă. De data asta însă sunt foarte preocupată de ele. Habar n-am de ce. Poate pentru că am îmbătrânit. Sau poate pentru că e vorba de Nostradamus şi Vanga. Sau poate pentru că amândoi au prezis aceeaşi zi – 11 noiembrie. Sau poate pentru că au trecut peste 70 de ani de la WW2 şi a fost destul de multă vreme pace relativă prin Europa.

Oricum ar fi, nu pot să mă întreb ce dracu’ fac/facem dacă peste o lună chiar se declanşează conflagraţia mondială? Cum va fi lumea de-atunci încolo? Nu îmi închipui tranşee, tancuri şi artilerie pe aici, dar de nişte bombe chimice tot vom avea parte. Ceea ce e nasol rău de tot, mai ales că nu ştiu niciun buncăr pe aici, prin apropiere. Aşa că ne aşteaptă boli, infecţii, chinuri, moarte – brrr… Not funny.

Oare trebuie să ne apucăm de strâns conserve şi apă? Sau să învăţăm arabă, dacă tot ei vor fi câştigătorii? Sau să ne depunem actele de plecat în Australia? Acolo, zic eu, că nu prea ajung războaiele. Andi zice să plecăm în China pentru că, citez, “aşa ai fi şi tu, măcar o dată, cea mai înaltă gagică”. Şi mai spune că el îşi va lua un cal, că e bun şi de transport, şi de salam. 😀

Mda, râdem, glumim, da’ mie mi se face piele de găină când mă gândesc. Şi, futui, tocmai acum se anunţă chestia asta când aveam şi eu de gând să mă îndrăgostesc şi să duc o viaţă normală. Ăsta e norocu’ meu! Dar să gândim pozitiv. Mai avem o lună la dispoziţie de trai sigur. Dacă în 11 noiembrie nu se va întâmpla nimic în Israel (de unde, cică, ar porni totul), atunci ne putem relaxa. O vreme….

20 thoughts on “Cu gândul la WW3

  1. Mda, şi pe mine mă bântuie ştirea asta de când o apărut pe site duminică. Asta după ce îmi zisese o prietenă că vine sfârşitu’ în 2012. Poi mă gândesc că deci cade o altă şedinţă foto cu tăiatul părului meu, că nu o să mai aibă timp să crească, şi nu o să ajung o bătrânică în colanţi cu paiete şi să am pisici multe şi un balansoar şi să fumez narghilea (care acu’ nu fumez deloc :D).
    P:S. Te îndrăgostit te poţi îndrăgosti oricând, fie pace sau răzbel 🙂

  2. Bunicul meu a luat parte la lupta de la Stalingrad, a cazut prizonier si dus in Siberia, de unde s-a intors ani mai tarziu, intr-o familie care fusese anuntata ca a murit.
    Totusi, nu cred in povestea cu 11 noiembrie.

  3. domnisoara T: păi, mă pot îndrăgosti şi pe timp de război, dar eu vroiam ceva mai “aşezat”, ca să zic aşa. 🙂

    andreea: promiţi tu? 😀

    lady Io: şi bunicul meu a scăpat din încercuirea de la Stalingrad şi a venit pe jos de acolo.
    cu 11 nov ăsta nu ştiu ce să zic. eu stau cu ochii pe Israel. dacă acolo se întâmplă ceva, atunci se poate să fie cum zic clarvăzătorii. 🙁

  4. Tu Licurici, poate reusesc sa trag o fuga pan la Cluj sa ne mai vedem o data inainte de razboi, desi tare mi-as cauta destinatii mai izolate…

  5. Lasa nu te mai ingrjora, WW3 se da deja pe net si financial markets sau nu se da deloc – in rest sunt numai razboaie regionale.

    Si o veni razboiul, da’ pentru atata nu putem renunta la pedantza: “futui” se scrie “futu-i”!

  6. Buna seara. Sa ne fereasca Cel de sus de orice razboi, romantic sau nu. Apropos de razboaie romantice, imi iau libertatea permisiunii sa-ti recomand “Dulelistii” (asta-i film, si-i mai vechi), sa vezi cum si in ce hal el tremurau izmenele (si) barbatilor adevarati, de pe vremea lor si de la mama lor. Cat despre invatat limbi noi si straine, as recomanda mai degraba chineza, desi acilea unde suntem noi nici cu vechea si buna rusa nu mi-ar fi rusine. In plus, pe aia o inteleg si urcainienii. Davai cias…?

    Acuma despre 11 noiembrie, come on, get serious, wake up sau cum si ce englezisme de gramada sa ma zic… Nostradamus? Mai bine intreaba-l pe ala de la noi care zice ca prezice cutremurele, poate la razbeluri are manuta mai buna. Oricum, Doamne-fereste.

    In alta ordine de idei, si daca tot ai curiozitati d-astea, iti recomand http://www.worldwar2.ro Dincolo de faptul ca bantui eu pe acolo (ceeea ce-i da valoare intrinseca:))), chiar se scot destule subiecte si discutii interesante la lumina – ca este si forum – iar nivelul este as zice binisor peste medie. N-ar strica sa intre (mai multi) istorici profesionisti pe acolo, ca unii intra deja oricum. Plus ca sunt destui insi din lumea larga, toata povestea fiind (si) in engleza. Nu mai zic ca ai fi si sigura gagica, ceea ce dupa niste ani de “forumit” pe aceleasi teme ar aduce ceva inedit. Daca te inscrii sa-mi spui neaparat, sa ma pot lauda cu tine :))

  7. Completare: “curiozitati d-astea” adica legate de istorie, razboiul doi mondial, boyz-toys, si NU de previziuni gen Nostradamus 😉

  8. Gogu M: salutare. da, am văzut Dueliştii de câteva ori. e absolut minunat. eu l-aş trece în categoria “capodopere”. un Ridley Scott de zile mari.
    am dat o geană pe siteu de care ziceai. s.a lucrat ceva la el, ca documentare, mă refer. am să îmi fac timp să-l buchisesc mai bine într-o zi, deşi nu cred că voi intra pe forum. nu prea fac asta, de regulă. dar MERSI de pont. 🙂

    cât despre ww3 – să vedem ce se întâmplă în israel în 11 nov, după care ne râdem. sau nu 🙂

  9. Deci da, draga Proiectule, daca tot m-am apucat sa fac reclama macar s-o duc pana la capat. Precizez, absolut pro bono, nefiind proprietar al (sau moderator, admin. sau mai stiu eu ce pe) site-ului/site-ul respectiv.

    Faza cu forumul pe care sa intri ca noi sa te agatam era doar de fudulie. Nu prea e gandit el pentru asta, nu prea se executa asa ceva acolo; nici macar barfa de dragul barfrei nu PREA e in largul ei, ca apropitarii sunt cam uraciosi. De obicei se macina vorbe in jurul unui subiect, si ala istoric.

    Cateva detalii in plus despre lumea de acolo, care este zic eu un mic fenomen in domeniu (care o fi ala). Asta si pentru ca vazut din afara si luat asa in vrac site-ul si foumul sunt ca un ghem pe care nu stii de unde sa-l apuci ca sa iei ceva din el. Un nene de acolo, spre exemplu, (Denes Bernard, ungur-din Romania-stabilit in Canada-revenit in Europa, am inteles) este istoric amator (sau ceea ce americanii numesc, un pic mai precis, “hobby historian”, cu cateva carti (bune) publicate (in engleza), unele despre Romania in WW 2. Altul este istoric-istoric, ca niste lucrari faine si el, dintre care una care ti-ar parea poate interesanta (ca e cu gagici implicate in ceva atipic, patriotico-romantic-hollywoodian, dar al naibii de real – si WW 2-related) este asta http://www.worldwar2.ro/forum/index.php?showtopic=4865 Alte situatii in care viata tinde sa bata filmul sunt cele culese de un alt membru, stomatolog de meserie, din Bucuresti (pre numele lui de pe forum C 2), care de ani buni face, din pasiune, interviuri cu pilotii militari romani, veterani din WW 2 – cati mai sunt in viata. In fine, mai exista si o sectiune de memorii si interviuri (http://www.worldwar2.ro/memorii/?language=ro) si, apropos de Stalingrad (sau mai exact apropos de Cotul Donului, pentru ca 1. acolo a fost grosul actiunii si 2. lupte crancene, pe de-o parte – in sensul de “cu lume multa” si romani n-au prea fost la Stalingrad) exista si asta: http://www.worldwar2.ro/operatii/?language=en&article=12
    Si din nou cateva episoade de genul viata versus filmul, legate de Cotul Donului/Stalingrad si romanasii de acolo, din cauza carora a cedat frontul: un ofiter/subofiter roman care, din lipsa de scule performante si in momentul in care rusi erau sa sparga frontul cu zeci de tancuri, s-a enervat si a sarit pe unul dintre ele cu un baros (dupa alte informatii cu un tarnacop), si a inceput sa ciocaneasca cu spor. La care rusul (intamplator era un comandant, cu tancul lui), auzind din blindatul cu obloanele lasate loviturile, a crezut ca se trage cu tunul anti-tanc in el si a dat ordin de retragere. Sau pilotii romani (si personalul de serviciu al unui aerodrom de campanie), care din lipsa acelorasi “scule” antitanc performante, au suit cozile avioanelor pe niste butoaie pentru a le putea folosi tunurile din bot impotriva acelorasi tancuri rusesti. Chestii despre care (si n-o zic din rrromanism verrrde) din pacate nu mai stie aproape nimeni… Oricum, sa pazeasca Cel de Sus pe toata lumea de asa ceva.

    Hai ca am deturnat destul discutia de pe aici, deocamdata. Succesuri si la buna vedere!

  10. na, că era în aşteptare comentariul ăsta. cred că din cauza linkurilor.
    am început să mă uit şi eu aşa, încetuţ, pe el (am citit amintirile de pe submarinul Delfinul şi ale soldatului Giurgelea) şi e într-adevăr fascinant.
    ar fi fain ca toate astea să apară într-o carte. pur şi simplu să le pună acolo aşa cum sunt, cu organizarea armatei, cu memorii, cu poze, cu tot. sper să să găsească vreo editură în stare să facă asta.

  11. Laura,razboiul poate fi romantic numai in filme.Poate ca tatal tau ar fi trebuit sa-ti povesteasca cata mizerie si murdarie este intr-un razboi. cate moduri groaznice de a muri ofera razboiul,cate sansa de a ramane schilodit pe viata atat fizic cat si psihic gasesti in orice clipa pe campul de lupta.Discuta cu cineva care a luptat la Stalingrad,la Cotul Donului si pe urma a luptat in vest pana in Austria,iar apoi cand a revenit acasa a fost luat prizonier de rusi care trebuiau sa realizeze norma pt munca fortate in Siberia.Mai vorbeste si cu cineva care a luptat alaturi de nemti care erau superdotati pt.timpurile respective,iar noi aveam soldatii incaltati in opinci,faceam marsurile pe jos iar artileria era trasa de cai si boi.este ceva romantic aici?Gandeste-te ca astazi ne gasim oarecum in aceeasi situatie.Nu avem decat pieptul de arama(?) si dorinta nesabuita de alupta pentru interesele altora.

  12. Ca tot era vorba de link-uri, iti recomand si astea: http://www.worldwar2.ro/arr/?language=en&article=673 si http://www.worldwar2.ro/forum/index.php?showtopic=794&st=0&#entry8669

    Cat despre cele spuse in comentariul de mai sus, documentele si memoriile ne invata intr-adevar ca razboiul este, in quasi-totalitatea aspectelor, cea mai oribila experienta posibila, si nu cred ca (ne-)ar ajunge gurile sa spunem asta. Este si concluzia, unanima, a sutelor de veterani si a zecilor de eroi supravietuitori, indiferent de natiune si de partea de care au luptat. Partea cu romantismul, legata strict de un razboi (si nu de modul in care niste personalitati, destine sau caractere i-au facut fata -sau au incercat – luptandu-se sa dea ce au mai bun, sa ramana oameni si sa izoleze pe cat puteau raul) este strict o creatie tip Hollywood (si poate mai recent si Bollywood, sau inainte – dar cu mijloace mult mai rasarite – a autorilor romantsmului literar).

  13. am vorbit. bunicul meu a luptat la Stalingrad şi a reuşit să scape de acolo şi să ajungă acasă, pe jos, plin de păduchi, flămând etc. ştiu destul de bine cum e un război adevărat. nu sunt o naivă. doar un pic romantică, uneori… 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published.