Hai să vă spun o poveste. Ar trebui să înceapă ca toate poveştile cu „A fost odată ca niciodată…”, dar va începe altfel. Va începe aşa:
Fix acum zece ani şi fix pe la ora asta, adică 19.30, o fată brunetă cu părul scurt şi cu rochie lungă şi roşie, stătea de poveşti în faţa casei cu o prietenă. Era prima ei zi de concediu şi savura prin toţi porii ultimele zile de vară însorită. În fapt, era o zi de vară exact ca cea de azi: frumoasă până la Dumnezeu şi înapoi. Şi fata era fericită, aşa, pur şi simplu. Nu se gândea ce va face mâine sau în cealaltă zi de după mâine, nu se gândea nici măcar ce va face în seara aia, ci doar stătea de poveşti cu prietena ei şi râdea.
Şi în timp ce era ea fericită, aşa, pur şi simplu, s-a întâmplat să treacă prin faţa casei un băiat. Fata brunetă cu părul scurt şi cu rochie lungă şi roşie nu i-a dat prea mare atenţie băiatului cu pricina şi nici nu l-a plăcut prea mult la început, dar a acceptat să iasă cu el la o îngheţată. Nu voia să meargă la film şi nici să se plimbe aiurea prin oraş, voia doar să mănânce o îngheţată şi atât. Pe vremea aia, fata brunetă cu părul scurt şi cu rochie lungă şi roşie ştia foarte clar ce voia de la oameni şi de la viaţă. Iar atunci vroia doar o îngheţată.
Nu se ştie nici astăzi ce s-a întâmplat exact la îngheţata aia, dar foarte curând fata brunetă cu părul scurt şi rochie lungă şi roşie a uitat să mai fie fericită, aşa, pur şi simplu. Şi, încet-încet, a uitat şi ce vrea de la viaţă. Tot ce vroia ea era băiatul cu îngheţata. Doar că băiatul cu îngheţata nu o vroia dacă ea nu ştia exact ce vrea de la oameni şi de la viaţă. Ani în şir fata brunetă de care vă povestesc (şi care nu a mai avut niciodată părul scurt şi rochia lungă şi roşie) a încercat tot felul de metode ca să redevină din nou fericită, aşa, pur şi simplu, şi să ştie ce vrea de la oameni şi de la viaţă.
Degeaba. Nu au ajutat-o nici prietenele-ursitoare, nici magii plătiţi să citească în astre şi nici lecţiile de pian. După o vreme, fata brunetă care avusese părul scurt şi rochia lungă şi roşie a încetat să mai încerce să facă ceva şi a aşteptat să se întâmple o minune. Şi, într-o zi, cu câteva luni înainte de a se împlini zece ani de la ziua în care stătea în poartă, fata brunetă care avusese părul scurt şi rochia lungă şi roşie s-a uitat în oglindă şi a văzut o fată blondă cu părul scurt şi cu rochie lungă şi nisipie care i-a zâmbit fericită, aşa, pur şi simplu.
De atunci, nimeni nu a mai văzut-o pe fata brunetă care avusese părul scurt şi rochia lungă şi roşie. Nu se ştie nici astăzi ce s-a întâmplat exact cu ea. Unii spun că încă stă la o îngheţată cu un anumit băiat.
back in forta! faina poveste… pe alocuri melancoolica dar misto.
mai scrii povesti?
eu zic ca fata sa isi deschida o inghetatarie unde sa vina multi baieti de bratz cu fetele sa ia inghetzata.
si vad deja un baiat blond cu camasa rosie alergand sa o ia de bratz pe patroana inghetzatariei 😀
si sa-i o ofere un spritz
😀 mai scriu poveşti.
blond cu cămaşă roşie? lipsit total de bun gust 😀
Like. Si ce funny, tocmai ce am dat intr-un film in seara asta peste un baiat care a invitat o fata la o inghetata 🙂
😀 biata de ea, nu ştie ce o aşteaptă
Frumoasa povestea…e posibil ca fata bruneta cu rochie rosie sa se fi pitit intr-un ungher ascunsa de ochii lumii si sa tot manance inghetata?
eu sper că fata brunetă cu părul scurt şi rochie lungă şi roşie să nu fie chiar atât de fraieră şi să fii plecat demult de la îngheţata aia, că altfel face roşu în gât 🙂
Fetele (in special brunetele cu par scurt) nu se satura niciodata de inghetata. Pentru ele (indeosebi pentru cele cu rochie rosie si lunga) nu exista ceva mai bun pe lume decat inghetata (in afara de lucrurile care se incalta, desigur). Statistic vorbind, se stie ca prima inghetata nu se uita niciodata. Din pacate, nu s-a inventat vopseaua de par care sa faca o femeie (ex-fata) sa uite de inghetata si nici schimbarile modei (se poarta nisipiul, rosul e demodat etc.) nu par sa fie decisive. Daca inghetata e de calitate, nu se topeste niciodata. Sorry!…
PS: excelenta constructia „fix pe la ora asta”.
😀 😀 pe bune că era vorba chiar de îngheţată, din aia pe care o fac cofetarii! mi-e şi teamă să scriu „din aia cu lapte şi ouă”, că cine ştie ce înţelegi iar 😀
Cred ca fetei cu parul scurt nu-i mai place inghetzata.
Dar na-fi o mare problema asta (zic eu, mancator de inghetata foarte rar). Cred insa ca- place muzica :
http://www.youtube.com/watch?v=cNAoLshcMsg&feature=related
M-ai stii ceva de ea, fata aia bruneta ? Daca nu- trimtem un Licurici s-o caute.
Cat dureaza ?
nu mai ştiu mare lucru despre ea. am auzit însă că nu vrea să fie căutată şi îi e bine acolo unde e. 🙂
deci mie imi veni sa plang… mai ales ca ti-am citit articolul avand pe fundal coverul lui Tyler Ward … ( http://www.youtube.com/watch?v=r6zpLcdfYj0 )
😀 deci să nu-ţi vină!! că e de bine… cred…