Fapt

Repet la infinit aceleaşi şi aceleaşi greşeli când vine vorba de viaţa mea sentimentală. Mă pun singură, cu încăpăţânarea prostului, în situaţii pe cât de imposibile, pe atât de jenante, închipuindu-mi că, la un moment dat, persoanele în cauză vor ieşi din propriul tipar de gândire şi mă vor vedea limpede aşa după cum mă dăruiesc. Nicio şansă. Oamenii văd exact doar ceea ce sunt setaţi să vadă, iar eu insist de pomană. E vremea să încetez şi să nu mai îmi fac iluzii, pentru că tot ce reuşesc să fac e să mă scârbesc eu de mine şi de cei din jur.

13 thoughts on “Fapt

  1. Nu esti singura.
    Insa- simplul fapt ca TU tie iti recunosti astfel de situatii e un pas inainte.

    Personal, prefer un om lucid , fie si imperfect, decat un “perfect” fudul fata de el insusi.

    Prefer Licuriici, care nu mai lumineaza daca ii stresezi, decat tantarii care te si bazai la cap si te mai si musca pe furate…

  2. nu ştiu dacă e un pas înainte pt că de recunoscut le recunosc de mult timp şi tot degeaba. 🙁

    da’ las că cresc eu mare şi mă maturizez 😀

  3. Licurici,
    ne maturizam din prima clipa de cand ne nastem; devenim mai intelepti cand intelegem…

    Si ca sa fac si eu putin haz de necaz(urile mele)… : citematografic reproduc o duscutie cu cineva intrun parc. Zice (real si cu sinceritate, ca tocmai ajutam persoana si ii atrageam atentia ca e mai bine sa nu ia decizia atunci… fara detalii, nerelavant ce si cum). Isi da seama ca e bine sa redacteze raportul a doua zi, desi eu sunt dispus sa tastez ce zicea ea, s-o ajut… Pt ca raportul trebuia trimis,. Dar nu musai atunci ci pana maine. Si preaa la cald erau impresile. Iii mai dezvalui niste opinii personale si o recomandare : L. nu te grabi, hai sa te duc la gara si scrie raportul maine, pt ca mai e si aia si aia si aia si nu ebine sa scri acum, ca pierzi trenul si esti putin nervoasa, pe drept, dar asa e aici.
    Imi zice : mai, eu nam crezut ca e cum zici tu, dar sa stii ca ai dreptate.
    IHai la gara. Inchis laptopul si mergem la gara. Ii zic : daca vrei sati dau feedback la raport mil poti trimite pe mail maine.

    Am ajutato mai mult oprindo sal finalizeze atunci.

    Mia zis peste o saptamana : Samanu ce desteptest esti. Ii raspund “razand” : Si la ce-mi foloseste ?! Hahahahah

    Te citez : “nu ştiu dacă e un pas înainte pt că de recunoscut le recunosc de mult timp şi tot degeaba.”
    SI totusi e bine cand esti lucid.

    PS Sa nu-mi raspunzi cu un citat din Camil Petescu referitor la luciditate, ca sterg bookmarkul cu blogul tau.

    Zambeste si mergi inainte.

    PS : pt cititori : nu o cunosc pe Laura, nui fac curte. Da-mi place de luciditatea ei.

  4. nu aş răspunde cu citate din nimeni pt că nu ţin minte citate. şi din Camil Petrescu cu atât mai puţin. 😀 dar de zâmbit am să zâmbesc. şi şi de mers înainte. 🙂

  5. Spui singura ca “Oamenii văd exact doar ceea ce sunt setaţi să vadă”, si e perfect adevarat, ca uite, la urma urmei, asta faci si tu. Speri ca X, care ti-e clar ca nu se va schimba, o sa se schimbe. Asa cum ti se pare ca X are un val pe ochi, asa si tu ai unul, pur si simplu de alta culoare 🙂 Cu totii speram ca ceva se va intampla si lucrurile se vor intampla cum speram noi se se intample….. Asta e natura omului, nu? Sigur nu esti singura, cat despre beneficiile luciditatii, am ajuns sa cred ca mai bine fara.

  6. da, sper, da’ asta nu înseamnă că nu văd că nu se poate schimba. sunt conştientă de asta, dar am o anumită doză de masochism în minte şi de-aia tot insist. 😀

    mă rog, insistam, că m-am plictisit să o mai fac. 🙂

  7. adeeeeele!! ce faaain. mersi!
    nu de mult, împreună cu prietenele mele, am lălăit (că de cântat nu poate fi vorba) zile în şir “Someone like you”. inclusiv la karaoke :)))

  8. cred si eu :)… compune niste melodii superbe de-ti raman fixate in memorie si nu le mai scoti de acolo decat daca apare alta tot compusa de ea 😀

  9. am trecut si eu pe aici. am citit. s-a spus ce era de spus asa ca nu mai aberez si eu 🙂

    dar… poti sa mai incerci. macar sa vezi daca te-ai invatat minte 😀

  10. of, parca eu am scris textul de mai sus. si totusi de ce nu ne putem abtine? de ce racaim cu degetul in rana? daca afli zi-mi si mie ca si eu tot asa procedez si e pagubos

  11. cel mai banal răspuns, că altul nu am găsit oricât m.am străduit: cred că avem o doză însemnată de masochsm.

    DAR nu mă mai plâmg pt că vremurile ălea au trecut pt mine cel puţin. sunt în cea mai bună perioadă a mea din ultimii doi ani. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published.