Note pentru când oi fi de 70 de ani



– Să nu mă plâng de bolile mele celor cu care stau de vorbă.
– Să nu mă fardez strident.
– Să nu port fuste sau rochii deasupra genunchilor.
– Să nu mă îmbrac în culori mohorâte sau prea tari.
– Să nu port bluze fără mâneci.
– Să nu spun aceleaşi şi aceleaşi poveşti oamenilor din jur.
– Să fiu îngăduitoare şi înţelegătoare cu cei tineri.
– Să nu spun niciodată “Pe vremea mea…”.
– Să nu mă apuc să dau sfaturi oamenilor când nu mi le cer.
– Să nu vorbesc prea mult.
– Să nu mă îndrăgostesc de un bărbat cu 30 de ani mai tânăr ca mine.
– Să nu îmi vopsesc părul portocaliu, vişiniu sau negru corb.
– Să nu înjur.
– Să zâmbesc, dar nu tâmp şi nu tot timpul.
– Să nu vorbesc despre moarte.
– Să îmi cumpăr un baston fin, negru, cu cap de argint.
– Să nu mă dau cu ruj roşu.
– Să nu fiu urâcioasă.
– Să îmi albesc dinţii sau să îmi întreţin proteza, după caz.
– Să nu folosesc parfumuri dulci.
– Să nu fiu pisăloagă şi sâcâitoare.
– Să citesc.

Post scris în ideea că, pe la 70 de ani, mă loveşte Alzheimerul şi nu mai ştiu ce fac şi cum să fiu. Sper doar că în acest caz să-mi aduc aminte să citesc zilnic blogul 🙂  

15 thoughts on “Note pentru când oi fi de 70 de ani

  1. Multe dintre ele sunt valabile si pentru varste mai tinere. Cel putin aia cu sfaturile nesolicitate… am o adevarata problema cu ele in ultima vreme.
    Sa stii ca ma gandeam la tine chiar azi de dimineata, ma intrebam ce mai faci, cred ca am simtit ca urmeaza sa citesc ceva nou de la tine 🙂

  2. e drept că sunt valabile, dar parcă la bătrâneţe ies mai tare în evidenţă. poate şi pt că ai în minte ideea aia cu “aşa-s bătrânii” 🙂

    iar eu fac… aşa şi aşa. cred că mă bântuie o gripă, dar nici nu vine cu totul, nici nu pleacă. aşa că stau în vârful patului, cu pătura pe mine şi laptopul în braţe şi navighez aşteptând vremuri mai senine. tu?

  3. Să nu spun niciodată “Pe vremea mea…”. – soo true! Mie ăsta mi se pare cel mai grav! Si ieri m-am întrerupt în mjlocul unei fraze, în timp ce-i reprosam lui fiu-meu că nu învaţă si că scoala pe vremea mea era asa si pe dincolo! Si io am 33 de ani, pentru Dumniezo! 🙁
    “Să nu îmi vopsesc părul portocaliu, vişiniu sau negru corb” – da nici mov să nu ţi-l vopsesti! 🙂

  4. Fara “astea-s visatorii, copile”, fara oftaturi “ce stiti voi, tinerii ?” , fara concluzii negativiste “asa-i viata, amara, ce sa’i faci ?”, fara “muzica buna a murit”, fara “valorile morale s-au perimat”, fara “nu mai da bani pe tigari, ca-i pierzi si pe ei si sanatatea”, fara aere paternale inutile, fara sa ma dau dezinhibat prin pomenirea organelor genitale sau in pas cu moda printr-un break-dance haotic la petrecerile tinerilor, fara sa folosesc un argou invechit, fara sa cer condescenta pentru varsta mea sau sa tutuiesc tinerii in virtutea ei, fara pantofi cu bot ascutit, fara blugi vintage, fara sa fac pe sarmantul cu femeile in prezenta si in dauna celor tineri de dragu’ de a oferi o “lectie de procedura”, fara sa zambesc superior la vreo idee insinuand ca eu cunosc deja deznodamintul ei, fara aparitii in izmene, fara miros de batrinete si haine invechite, (most important), fara sa mint ca ce smecher am fost eu odata …

    Aa, era sa uit … si sa fiu intradevar bogat 🙂

  5. rich guy: bag sama că o să fim nişte bătrâni cool (dacă ne ţinem de ce am scris mai sus, evident) 🙂

    val: până atunci sper să mi se coloreze şi ochii în albastru 😀

  6. eu am avut intotdeauna o problema sa tin minte culorile ochilor, parului… mi s-o parând total neimportant. liniile ridurilor sunt foarte armonios asezate, ce mai conteaza culoarea ochilor. serios, eu n-am pretentii sa-i faci albastri 🙂

  7. Laura, Laura. Cineva, demult, demult, demult, cand vorbea despre tine, cu drag si ciuda ca ce-ati avut de impartit la vremea aia nu mai era, zicea “Laurentiu Laura Balaura”.
    Mi-a placut de atunci de tine, desi nu te cunosteam decat din povesti. Acum cativa ani (putini) mi-a spus despre tine fata care a urmat dupa mine si care o fi auzit despre”Dana Banana” sau ce rima o mai fi gasIt “EL” pentru noi, EXE-le. Pana la faza asta cred ca ti-ai dat seama cine e “cineva”-ul care te iubise, te iubea si era pra tanar si infatuat ca sa mai fi putut face ceva sa te fi avut inapoi, ca iubita lui. Si uite asa eu cea de “dupa tine”si fata de mai sus, “cea de dupa mine” am ramas cumva cu gandul si drag de tine.
    Ea intr-o zare, eu in alta si din cand in cand inapoi la Cluj. De dragul alor nostri si de dragul tau si de-al altora pe care-i stim si ne stiu, sau stim despre ei si ei nu ne stiu(aici esti deja sigura ca aici e vorba despre tine) te citim cu drag si dor de tinerete. M-am tot inttrebat de o vreme de ce taci, sau de ce nu s-o fi auzind nimic de la tine, de pe blog si pana aici, peste mari si tari. Acum cateva minute am “fugit”-mai incetisor, asa, ca nu mai sunt nici eu “Spring chicken” dintr-o data la computer si-am stiut ca pana acum trebuie sa fi zis tu vreo vorba si pentru noi, cei din lumea ta virtuala. Cat despre lista, lasa ca o sa se gaseasca vreuna ca noi (fetele din povestea de mai sus) care sa-ti amintim ca toate sunt bune, la orice varsta. Numai sanatosi sa fim!
    Scrie-mi daca vrei pe mail, ca nu care-cumva, cu declaratia asta a mea de drag de tine, de peste ani si ani si mari si tari, sa confuzam toate (ex-ele) care or fi stiut de tine. Si nu doar pe ele.
    Deci,daca te prinzi in hora si vrei sa ne jucam de-a depanatul amintirilor cu Feti -Frumosi(Fiii…. stii tu)acum hai, spune-mi cine e “El” . Ca Monicai o sa-i spun eu ca “Mi-am luat inima in dinti si i-am scris Laurei.”
    Acum m-am urcat pe-o sa si -o sa-ti spun povestea mea. La alta masa:

    http://danaolteteanu.blogspot.ca/

    Ca sa nu zici ca nu dau si eu ceva “la schimb”. Povesti. Te pup.

    Toate cele bune!

  8. pfuaiaia, ăsta e comentariul SUPREM! e primul din toţi aceşti şase ani de blogging care m-a lăsat fără cuvinte timp de minute bune. de regulă ştiu exact ce să răspund imediat ce am citit ce scrie lumea. da’ acum, HABAR NU AM! jur că nu-mi dau seama cine e acel El care poate vorbi cu “drag şi ciudă” de mine în aşa fel încât viitoarele iubite să mă şi placă. 😀

    m-am purtat măcar frumos cu El sau am fost o scorpie? şi noi două sau noi trei, că o includem şi pe Monica, ne-am întâlnit vreodată pe undeva? că numele de familie de pe blogul tău nu-mi spune nimic (deşi pozele sunt delicioase şi aş vrea să gătesc şi eu aşa minunat). 🙂

    şi zici că demult, demult, demult? Dragoş cumva? deşi el mă ura şi nu cred că vorbea cu drag de mine… na, m-ai făcut curioasă. aştept răspuns. dacă vrei, pe mail: [email protected]

    încă ceva. mă FOARTE bucur că ai scris. puteai să o faci mai demult. şi şi Monica. am eu gură mare, de balaur, da’ nu mănânc fete de treabă ca voi. 🙂

  9. Vezi de ce ma bazez eu pe intuitie si nu pe ratiune. Stiu astfel, in felul meu instinctual, ca “toate le vremea lor”. N-ar fi fost poate la fel de surprinzator/placut sa ne vedem/imprietenim acum 20 de ani. Si pe vremea aia nici nu stiam cu ce se mananca una, alta.
    A, sau aia e alta poveste, cu galangal-ul. Ca sa zic asa.
    Te pup iar. Pe curand. Pe e-mail.

Leave a Reply

Your email address will not be published.